Măsuri PNDR septembrie
Articol de Cristina Iordache
Adăugat la 5 octombrie, 2011, în Fonduri europene
Adăugat la 5 octombrie, 2011, în Fonduri europene
Agricultorii, autorităţile publice locale şi organizaţiile care doresc să obţină finanţare din fondurile stucturale acordate de Uniunea Europeană (UE) pot depune proiecte pentru Submăsura 125c din cadrul Măsurii 125 şi măsurile 142 şi 221. Potrivit site-ului Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), www.apdrp.ro, acestea sunt singurele măsuri active în prezent.
10 miliarde de euro în perioada 2007 - 2013
Până la aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, agricultorii români puteau accesa fonduri europene prin programul SAPARD. Odată ce ţara noastră a devenit membră a Uniunii, ajutoarele financiare se acordă prin alte tipuri de fonduri. Printre acestea se află şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), un fond similar cu programul SAPARD, prin care proiectele de investiţii private sunt cofinanţate, o parte din finanţare este făcută de Uniunea Europeană, iar o parte de către beneficiari. România, ca ţară membră a Uniunii, beneficiază de fondurile FEADR pentru implementarea politicii agricole comune (PAC - reprezintă setul de reguli şi mecanisme care este aplicat de toate ţările din Uniunea Europeană şi care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole).
În perioada 2007 - 2013 Uniunea Europeană pune la dispoziţia agricultorilor români fonduri în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro, la care se adaugă aproximativ 2 miliarde de euro, contribuţia statului român. Fondurile totale sunt, astfel, de aproximativ 10 miliarde de euro. Modul în care aceste forme de sprijin financiar vor putea fi accesate, criteriile de selecţie şi beneficiarii au fost stabilite de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) şi de Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNS). PNDR a fost lansat la începutul lunii martie a anului 2008 de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), iar agricultorii români au putut depune sau pot depune proiecte pentru mai multe categorii de activităţi (denumite măsuri).
Domeniile prioritare stabilite prin PNDR
PNDR stabileşte ca prioritare creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic şi îmbunătăţirea calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale.
În acest sens, au fost stabilite patru domenii prioritare:
Axa I - Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic (căreia îi sunt alocate 45% din fondurile UE)
Axa II - Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale (25% din fondurile UE)
Axa III - Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (30% din fondurile UE)
Axa IV- Leader - implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătăţirea guvernării administrative la nivel rural (2,5% din sumele alocate celorlalte domenii).
Activităţi pentru care pot fi depuse proiecte
Agricultorii români au putut sau pot depune proiecte pentru următoarele tipuri de activităţi (măsuri):
- formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe (Măsura 111)
- instalarea tinerilor fermieri (Măsura 112)
- modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121)
- creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123)
- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii (Măsura 125)
- sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă (Măsura 141)
- înfiinţarea grupurilor de producători (Măsura 142)
- prima împădurire a terenurilor agricole (Măsura 221)
- sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi (Măsura 312)
- încurajarea activităţilor turistice (Măsura 313)
- renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (Măsura 322)
- funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului (Măsura 431).
Agricultorii, autorităţile publice locale şi organizaţiile care doresc să obţină finanţare trebuie să depună documentaţia cerută la oficiul judeţean pentru dezvoltare rurală şi pescuit de care aparţine amplasamentul proiectului.
Detaliile despre modul de accesare şi întocmire a proiectului se găsesc în ghidurile solicitantului, pe pagina de internet a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Măsura 125 îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii are alocate 483 de milioane de euro
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii (Măsura 125) este încadrată în Axa I - Creşterea competivităţii sectorului agricol şi silvic. Această măsură are ca obiectiv general adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol şi forestier.
Măsura 125 este împărţită în trei sub-măsuri:
Sub-măsura 125a - îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii, care, la rândul ei, este împărţită în două sub-măsuri:
- Sub-măsura 125a1 - irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare
- Sub-măsura 125a2 - infrastructura agricolă de acces
- Sub-măsura 125c - lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.
Sub-măsura 125b - îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii.
Sub-măsura 125c lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor
De fonduri prin această măsură pot beneficia:
- comunele
- administratorul fondului forestier de stat, Regia Naţională a Pădurilor "Romsilva"
Solicitantul fondurilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:
- să aibă un proiect care se încadrează în priorităţile propuse prin planul de urbanism general (PUG), întocmit în conformitate cu Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung
- să prezinte studiul de fezabilitate / documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţie care să cuprindă şi elemente de calcul ale eficienţei economice şi impactul de mediu
- să facă dovada că a iniţiat procedurile pentru obţinerea avizelor şi
acordurilor necesare realizării investiţiei în cadrul
proiectului; ei trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională, iar, în anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu trebuie să fie însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu
- să prezinte angajamentul că va întreţine şi/sau repara infrastructura care beneficiază de sprijin
- să prezinte un proiect a cărui durată de realizare să nu depăşească 3 ani
Solicitantul fondurilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice:
- dacă depune un proiect pentru refacerea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor, acesta trebuie să cuprindă numai investiţiile vor fi realizate în vederea reconstruirii infrastructurii afectate de inundaţiile din anul 2010, pe teritoriul administrativ al localităţilor rurale care au fost afectate de inundaţiile din acel an
- dacă depune un proiect pentru prevenire şi protecţie, acesta trebuie să vizeze investiţiile care vor fi realizate pe teritoriul administrativ al localităţilor rurale din zonele cu risc de inundaţii
Comunele care depun documente în vederea decontării din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a cheltuielilor efectuate pentru repunerea în funcţiune a infrastructurii afectate de inundaţiile din 2010 nu sunt solcitanţi eligibili în cadrul acestei sub-măsuri.
Tipuri de investiţii:
În cadrul Sub-măsurii 125c se pot realiza următoarele tipuri de investiţii:
- investiţii în construcţii pentru refacerea sistemului de diguri şi regularizări, corecţie şi amenajare a albiilor pâraielor
- construirea şi refacerea bazinelor de acumulare, a structurilor de oprire a scurgerilor de apă
- investiţii în reţeaua de canale pentru menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite
- reabilitarea prin investiţii a unor stăvilare cu rol de atenuare a viiturilor şi de protecţie a terenurilor agricole din zona respectivă şi de protecţie a zonelor rurale
- investiţii pentru consolidarea terenurilor cu risc de alunecări de teren, cum ar fi zidurile de sprijin, consolidările
- investiţii în lucrări de desecare pentru eliminarea excesului de apă survenit în urma inundaţiilor şi de conducere a apei în emisari naturali, cum ar fi canalele de evacuare, staţiile de pompare
- investiţii în lucrări de corectare a torenţilor, situate în fond funciar agricol şi/sau în fondul forestier constând în construirea şi/sau modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrări.
Valoarea finanţării
Sprijinul public acordat în cadrul Sub-măsurii 125c este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Sprijinul nu va putea depăşi 1,5 milioane de euro/proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin această sub-măsură este de 5.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.
Măsura 142 înfiinţarea grupurilor de producători are alocate 138,8 milioane de euro
Înfiinţarea grupurilor de producători (Măsura 142) este încadrată în Axa I - Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier. Această măsură are ca obiectiv general creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.
Trebuie ştiut că un solicitant poate depune proiecte pentru măsurile finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), chiar dacă are în derulare proiecte de investiţii diferite finanţate prin programul SAPARD.
De fonduri prin această măsură pot beneficia:
- grupurile de producători recunoscute oficial începând cu data de 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, care pot fi societăţi comerciale, societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură, asociaţii, cooperative agricole sau orice altă formă juridică de asociere, conform legislaţiei în vigoare.
Nu pot beneficia de finanţare prin această măsură grupurile de producători recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin programul SAPARD sau de la bugetul naţional, organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de alte forme de sprijin (organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor) şi nici organizaţiile de producători înfiinţate pentru cultura de hamei.
Solicitantul fondurilor mai trebuie să îndeplinească şi următoarele condiţii:
- să fie persoană juridică înfiinţată la iniţiativa producătorilor agricoli şi forestieri cu scopul de a comercializa în comun produsele agricole şi silvice ale membrilor, urmărind să realizeze ca obiective planificarea şi modificarea producţiei conform cererii pieţei, în special, conform condiţiilor de calitate şi cantitate, promovarea concentrării ofertei şi plasarea pe piaţă a produselor obţinute de membrii săi, reducerea costurilor de producţie şi stabilirea preţurilor la producător şi promovarea utilizării practicilor de cultivare, a tehnicilor de producţie şi gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător, în special, pentru protecţia calitaţii apelor, a solului şi a peisajului natural, precum şi menţienerea şi/sau promovarea biodiversitaţii
- să fie format din cel puţin 5 membri
- să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie obţinută prin intermediul grupului de producători
- să dovedească, prin evidenţa contabilă, că are înregistrată o valoare minimă a producţiei comercializate pentru grupa de produs pentru care solicită recunoaşterea echivalentul în lei a cel puţin 10.000 de euro
- să deţină un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a producţiei membrilor
- să aibă prevăzute în actul constitutiv sau în statut obligaţiile membrilor şi ale grupului de producători
- să dispună de organe de conducere şi mijloace tehnice care să-i permită să asigure managementul comercial şi financiar pentru funcţionarea grupului de producători
- membrii grupului de producători au obligaţia de a plăti contribuţiile financiare prevăzute în actul constitutiv pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupului de producători.
Tipuri de investiţii
În cadrul Măsurii 142 se pot realiza mai multe tipuri de investiţii, atât în sectorul agricol, cât şi în cel forestier.
1. Investiţiile în sectorul agricol vizează:
- culturile de câmp (cerealele, oleaginoasele, culturile proteice, culturile tehnice, culturile rădăcinoase)
- horticultura (florile, plantele ornamentale)
- viticultura (viţa-de-vie pentru vin)
- creşterea animalelor pentru lapte
- creşterea animalelor (excluzând laptele)
- granivore (porcii, păsările)
- mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor)
2. Investiţiile în sectorul forestier vizează:
- produsele lemnoase
- produsele nelemnoase (fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice, răşina şi altele de acest fel)
Valoarea finanţării
Pentru finanţarea acestei măsuri sunt disponibile 138,8 milioane de euro, fonduri nerambursabile ce pot fi accesate începând din acest an şi până în 2013. Sprijinul public nerambursabil se compune din 80% contribuţie comunitară prin programul FEADR şi din 20% contribuţie naţională de la bugetul de stat. Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut.
Schema de sprijin pentru grupurile de producători este următoarea:
1. rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători
2. sprijinul va fi calculat procentual pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători; pentru valoarea producţiei comercializate de până la 1 milion de euro sprijinul va avea un cuantum de 5% (pentru primul an), 5% (pentru al doilea an), 4% (pentru al treilea an), 3% (pentru al patrulea an) şi 2% (pentru al cincilea an); pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1 milion de euro sprijinul va avea un cuantum de 2,5% (pentru primul an), 2,5% (pentru al doilea an), 2% (pentru al treilea an), 1,5% (pentru al patrulea an) şi 1,5% (pentru al cincilea an)
3. sprijinul nerambursabil primit nu va putea depăşi următoarele plafoane:
- primul an: 100.000 de euro
- al doilea an: 100.000 de euro
- al treilea an: 80.000 de euro
- al patrulea an: 60.000 de euro
- al cincilea an: 50.000 de euro
Valoarea sprijinului se calculează pe baza facturilor aferente producţiei comercializate, calculate şi înregistrate pentru perioada unui an calendaristic de funcţionare. În anul în care valoarea producţiei comercializate este mai mică de 10.000 de euro şi situaţia care a condus la acest fapt nu reprezintă un caz de forţă majoră, contractul de finanţare încetează.
Măsura 221 prima împădurire a terenurilor agricole are alocate peste 229 de milioane de euro
Prima împădurire a terenurilor agricole (Măsura 221) este încadrată în Axa II - Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale. Această măsură are ca obiectiv general îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire, fiind destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei, creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, prin menţinerea, sau, după caz, creşterea biodiversităţii.
De fondurile obţinute prin această măsură pot beneficia mai multe categorii de solicitanţi, stabilite în funcţie de:
1. statutul juridic:
- persoanele fizice (inclusiv persoane fizice autorizate - PFA)
- persoanele juridice
- grupurile sau asociaţiile de persoane fizice
- grupurile sau asociaţiile de persoane juridice
- autorităţile publice locale care deţin teren agricol (numai pentru compensarea costurilor legate de înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi pentru cheltuielile aferente întocmirii proiectului de împădurire)
2. activitatea desfăşurată:
- fermierii
- alţi deţinători de teren agricol.
Cum dovedeşte o persoană fizică statutul său de fermier:
Persoana fizică ce doreşte să aplice pentru fonduri prin această măsură are statutul de fermier, în accepţiunea condiţiilor impuse de criteriile de eligibilitate, dacă:
- veniturile pe care le obţine din agricultură reprezintă cel puţin 25% din totalul veniturilor sale (ponderea venitului din agricultură în cadrul venitului total se obţine prin împărţirea venitului mediu brut din agricultură pe an, calculat la nivelul ţării, corespunzător suprafeţei totale a terenului agricol deţinută de solicitant, la venitul total rezultat din activităţi agricole şi neagricole) şi dacă ponderea timpului pe care-l petrece muncind în agricultură reprezintă cel puţin 25% din timpul de muncă total efectuat (se stabileşte pe baza declaraţiei pe propria răspundere a beneficiarului, în faţa notarului, pentru veniturile neagricole şi pentru timpul alocat muncii în agricultură).
Cum dovedeşte o persoană juridică statutul său de fermier
Persoana juridică ce doreşte să aplice pentru fonduri prin această măsură are statutul de fermier, în accepţiunea condiţiilor impuse de criteriile de eligibilitate, dacă:
- poate dovedi că înregistrează venituri din agricultură, într-o anumită pondere, şi că alocă timp muncii în agricultură; pentru persoanele fizice, altele decât persoanele fizice autorizate - PFA, întreprinderile familiale şi individuale, acestea se dovedesc cu ajutorul documentelor contabile şi prin prezentarea unei declaraţii semnate de reprezentantul legal şi directorul economic / contabilul-şef al societăţii, care să certifice ponderea timpului de lucru destinat muncii în agricultură, din timpul de muncă total efectuat, şi ponderea veniturilor din agricultură, din veniturile totale; pentru persoanele fizice autorizate - PFA, întreprinderile familiale şi individuale, acestea se dovedesc prin evidenţele contabile şi prin declaraţii.
Criteriile de eligibilitate a terenurilor agricole
Terenurile agricole sunt eligibile pentru fonduri prin această măsură dacă:
- solicitantul poate să facă dovada deţinerii terenului agricol eligibil destinat împăduriii
- terenul a fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani şi a respectat, în această perioadă, Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (Good Agriculture and Environment Conditions - GAEC). Dovada se face printr-o notă de constatare eliberată de către APIA, la solicitarea beneficiarului, prin care se certifică, printre altele, respectarea sau nu a GAEC, categoria de folosinţă agricolă a terenului (arabil, livezi, vii sau alte culturi permanente prevăzute de legislaţia naţională) şi includerea terenului în zone defavorizate sau neincluderea lui.
- terenul se află în proprietatea / a fost concesionat / a fost arendat solicitantului (dacă nu se află în proprietate şi se află în arendă sau concesionare, solicitantul trebuie să facă dovada acordului proprietarului terenului pentru împădurire şi pentru menţinerea arboretului creat pe o perioadă cel puţin egală cu vârsta exploatabilităţii prevăzută în normele tehnice)
- suprafaţa agricolă propusă pentru împădurire are minim 0,5 hectare, iar, cu excepţia perdelelor forestiere, raportul dintre distanţa cea mai mare şi cea mai mică a extremelor perimetrului acesteia să fie sub 5
- solicitarea de sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole este însoţită de angajamentul de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor din teren agricol în teren silvic, pentru cazul în care solicitarea de sprijin va fi acceptată, în termen de 5 ani de la înfiinţarea plantaţiei.
Criteriile de eligibilitate a lucrărilor de împădurire
Plantaţiile forestiere trebuie să fie constituite, în funcţie de zona geografică, din următoarele specii:
Zona de câmpie:
- foioase: stejar pedunculat (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto), frasin comun (Fraxinus excelsior), păr sălbatic (Pirus pyraster), cireş sălbatic (Prunus avium), ulm de câmp (Ulmus minor), tei argintiu (Tilia tomentosa), anin negru (Alnus glutinosa), jugastru (Acer campestre), mojdrean (Fraxinus ornus), salcâm (Robinia pseudoacacia), glădiţă (Gleditsia triacanthos), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra)
- răşinoase: pin negru (Pinus nigra)
Zona de deal:
- foioase: cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto), gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasin comun (Fraxinus excelsior), ulm de munte (Ulmus glabra), tei de deal (Tilia cordata), carpen (Carpinus betulus), calcâm (Robinia pseudoacacia), glădiţă (Gleditsia triacanthos), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastru (Acer campestre), cireş sălbatic (Prunus avium), păr sălbatic (Pirus pyraster), cărpiniţă (Carpinus orientalis)
- răşinoase: molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru (Pinus nigra)
Zona de munte:
- foioase: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scoruş (Sorbus aucuparia), ulm de munte (Ulmus glabra)
- răşinoase: molid (Picea abies), brad alb (Abies alba), larice (Larix decidua), pin silvestru (Pinus sylvestris), zâmbru (Pinus cembra), pin negru (Pinus nigra)
Plantaţiile de arbuştii pot fi consitutite din: păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus sanguinea), măceş (Rosa canina), călin (Viburnum opulus), liliac (Syringa vulgaris), cătină albă (Hippophae rhamnoides), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), scumpie (Cotinus coggyria), sălcioară (Eleagnus angustifolia)
Trebuie ştiut că prin Măsura 221 nu se oferă sprijin financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere de pomi de Crăciun şi celor cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă în scopul producerii de energie regenerabilă.
Valoarea finanţării
Sprijinul public pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere este de 70% din costurile standard calculate în fişa măsurii, iar sprijinul public pentru împăduririle efectuate în zonele defavorizate (LFA) şi siturile Natura 2000 (Natura 2000 este o reţea europeană de zone protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar, constituită în vederea garantării menţinerii acestora pe termen lung, având în vedere faptul că natura asigură resursele necesare pentru dezvoltarea sistemului socio-economic), acesta este de 80% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiilor.
Primele pentru întreţinerea plantaţiei forestiere înfiinţate în cadrul acestei măsuri, pe o perioadă de 5 ani, şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol pe suprafaţa împădurită, pe o perioadă de 15 ani, sunt acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice. Aceste plăţi sunt acordate pe an şi pe hectar, fiind condiţionate de menţinerea plantaţiei forestiere pe suprafaţa care face obiectul proiectului şi de respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate pe toate terenurile agricole aparţinând fermei.
Prin această măsură se pot acorda 3 tipuri de plăţi:
1. - o primă pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere, în funcţie de zona geografică în care se efectuează împădurirea
Costurile-standard pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere sunt diferenţiate pe zone geografice, astfel:
- câmpie: 1.900 de euro / hectar
- deal: 1.660 de euro / hectar
- munte: 1.560 de euro / hectar
- câmpie: 1.330 de euro / hectar
- deal: 1.162 de euro / hectar
- munte: 1.092 de euro / hectar
- câmpie: 1.520 de euro / hectar
- deal: 1.328 de euro / hectar
- munte: 1.248 de euro / hectar
2. - o primă anuală pentru lucrările de întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani (începând cu anul înfiinţării plantaţiei), variabilă în funcţie de zona geografică în care s-a făcut împădurirea şi de anul de întreţinere
Costurile pentru întreţinerea plantaţiilor sunt diferenţiate pe zone geografice şi în funcţie de an, astfel:
- câmpie: 270 de euro / hectar
- deal: 210 euro / hectar
- munte: 130 de euro / hectar
- câmpie: 616 euro / hectar
- deal: 536 de euro / hectar
- munte: 436 de euro / hectar
- câmpie: 180 de euro / hectar
- deal: 210 euro / hectar
- munte: 130 de euro / hectar
- câmpie: 180 de euro / hectar
- deal: 105 euro / hectar
- munte: 65 de euro / hectar
- câmpie: 90 de euro / hectar
- deal: 105 euro / hectar
- munte: 65 de euro / hectar
3.- o primă compensatorie anuală, calculată la hectar, pentru pierderea de venit ca urmare a împăduririi care are o valoarea fixă pentru o perioadă de 15 ani (începând cu anul înfiinţării plantaţiei) şi care variabilă în funcţie de clasificarea beneficiarilor ca fermieri sau alţi deţinători de terenuri agricole. Se acordă, pentru fermieri, pe an şi pe hectar 80% (209,5 euro + PD, unde PD este plata la hectar [plata directă pe suprafaţă] acordată în cadrul schemei de plată implementată în anul de campanie) şi, respectiv, pentru non-fermieri, pe an şi pe hectar, 50% din nivelul primei compensatorii pentru pierderea de venit agricol acordată fermierilor.
Citeşte alte articole
Citeşte revista 
Parteneri
