Lămâi de Bretea

Odată cu schimbările de climă, provocate, în special, de poluare şi de tăierea excesivă şi necontrolată a pădurilor, se modifică şi tipurile de culturi. Plante exotice şi tropicale cresc acum în grădinile agricultorilor români şi, mai mult, dau rod. Locuitorii din satul hunedorean Bretea Mureşană au început să se adapteze la schimbările de temperatură şi cultivă tot soiul de plante neobişnuite pentru condiţiile climaterice de la noi, lămâi, smochini, arbori de cacao. Pentru moment, spun sătenii, o fac doar pentru consum propriu, dar se gândesc ca pe viitor să încerce şi culturi mai mari pentru comercializare.

O plimbare pe malurile hunedorene ale râului Mureş a fost dintotdeauna ocazia de a descoperi oameni, locuri, obiceiuri şi tradiţii cum nu ai a găsi niciunde în altă parte. Surprize te pasc la tot pasul, bătrâni cu poveşti de viaţă desprinse parcă din romane, peisaje de o frumuseţe sălbatică, construcţii milenare şi pământuri bogate şi pline de roade. Locurile nu încetează a te uimi niciodată, iar cea mai mare dintre surprizele din zilele noastre sunt plantele exotice şi tropicale pe care le vezi crescând în curţile oamenilor din zonă. Un drum la pas prin satele din lunca Mureşului seamănă astăzi mai mult cu o plimbare printr-o grădină botanică. Din loc în loc, în curţile şi grădinile din zonă vezi crescând lămâi şi smochini plini de fructe, dafini roditori, arbori de cacao, cafea şi cine ştie ce alte plante ciudate pe care nici oamenii locului nu prea le ştiu.

Cultivă plante exotice de opt ani

Gospodăria soţilor Verginica şi Aurel Rai şi a bunicii Maria Mica din Bretea Mureşană arată ca orice gospodărie bogată de prin partea locului, tractorul în faţa porţii, vacile în grajd şi grădina cu cele trebuincioase pentru casă în spatele curţii. Ce surprinde orice trecător venit de departe sunt lămâii care ţin de umbră lângă casa mare. Te opreşti în loc şi parcă nu-ţi vine a crede. Sunt încărcaţi de fructe de stau să se rupă. Lămâi mari cât palma, aromate şi cu un miros proaspăt care răzbate până în stradă. "S-au făcut frumoşi. Îi creştem de vreo patru ani. Lămâii sunt mai tineri. Dar avem şi smochini, care au vreo opt ani", ne spune Verginica Rai. Cei doi lămâii depăşesc cu aproape un metru statura unui om. Au zeci de fructe, lămâi coapte şi mari cât palma. "Când i-am primit erau micuţi. Erau în ghiveci. Ni i-a dat cineva şi ne-a spus cum să ne îngrijim de ei", explică femeia. "Sunt pretenţioşi tare, dar e normal că nu sunt obişnuiţi cu vremea de la noi. Chiar şi aşa, uite ce mari s-au făcut", ne spune Verginica Rai. 

Lămâii sunt aşezaţi în ghivece şi stau afară, în curte, pe toată durata sezonului cald. "De primăvara, când apare căldura îi punem în curte şi-i ţinem aici până toamna. Îi punem mai la umbră că vara, când e soare puternic, se prăjesc şi se usucă. Vara îi udăm cam o dată la două zile", explică femeia. "Iarna îi ducem în casă. Acum că tot cresc e din ce în ce mai greu. Abia îi îndesăm pe uşă şi atunci cam cad din fructe, dar n-avem ce face. Îi ţinem pe coridor unde nu e foarte cald că nu avem sobă, dar lăsăm deschisă uşa de la cameră şi se mai încălzeşte. Pare că e temperatura numai bună pentru ei", spune Verginica Rai. 

5 kg de lămâi pe an din recoltă proprie

Bunica Maria Mica ne spune că lămâile, pentru a creşte mari şi pentru a fi zemoase, trebuie să fie recoltate abia în al doilea an. "Fructele de anul trecut, se mai înverzesc încă o dată în iarnă şi abia apoi, în vara următoare, cresc mari ca şi lămâile de la magazin. Noi le lăsăm şi le culegem când sunt frumoase", explică bunica. 

Soţii Rai spun că recoltează cam 5 kg de lămâi de la cele două plante pe care le au momentan. "E mult, e puţin, nu ştim, dar e atâta cât ne trebuie pentru consumul nostru", explică Verginica Rai. 

Socată cu lămâi de casă

"Lămâile noastre sunt numai bune vara, pe căldură. Facem mai o limonadă cu fructe proaspete, mai o socată. Sunt bune că sunt răcoroase. Apoi, punem la prăjituri, radem din coajă ca să dea gust şi mai punem şi câteva picături ca să dea aromă că au un suc tare bun", ne spune femeia. În plus, o parte din fructe ajung şi pe la oamenii care vin şi mai cer câte o lămâie proaspătă şi pe la curioşii care, trecând prin faţa porţii, se opresc ca să privească minunea. "Le-am pus şi câte o fundă roşie la fiecare lămâi să nu ni deoache careva că cine trece prin faţa porţii se opreşte şi se uită lung la ei", ne mai spune Verginica Rai.

Smochini, arbori de cacao şi dafini de grădină

În gospodăria familiei, pe lângă cei doi lămâi, au mai crescut şi alte plante exotice, smochini, un arbore de cacao şi un dafin. Cei doi smochini au cam opt ani, iar la început au fost cultivaţi direct în grădină, dar, din cauza dăunătorilor, au fost mutaţi în ghivece. Şi smochinii dau rod, dar sunt tare pretenţioşi. Cea mai nouă plantă exotică din gospodărie este dafinul, care are deja un metru înălţime şi pare să se dezvolte normal. 

Soţii Rai au mai avut şi un arbore de cacao, dar acesta nu s-a obişnuit cu mediul şi a murit. "Arborele de cacao s-a uscat, ceva nu i-a plăcut. A ajuns până la un metru înălţime şi credeam că se va dezvolta în continuare, dar dintr-odată s-a uscat", povesteşte Verginica Rai. Ea spune că va mai cultiva şi alte plante exotice şi că, momentan, vrea să încerce să crească un arbore de cafea. "Vom experimenta şi, dacă vom vedea că le merge, îi creştem că loc avem. Acum aş vrea să încercăm cu un arbore de cafea, dacă or găsi copiii pe la oraş să-mi aducă unul", zice femeia.

Soţii Rai spun că, momentan, nu s-au gândit să facă o afacere din cultivarea lămâilor sau a altor plante exotice pentru că este necesar să construiască sere şi să primească instruire, dar că, dacă vor fi ajutaţi, ar deschide o plantaţie. "Dacă statul român sau Uniunea Europeană sunt dispuşi să finanţeze şi dacă ne vor ajuta copiii, de ce să nu cultivăm lămâi, că văd că le merge", mai spune Verginica Rai.

(Text publicat în revista "Magazin agricol", numărul 3, iunie 2008)

Etichete: lămâi, Bretea Mureşană, lămâi de Bretea, Luca Mateescu

Citeşte alte articole

Citeşte revista

Caută în site

Parteneri