De ştiut despre răsaduri

Răsadurile sunt plante tinere crescute din sămânţă în condiţii speciale (de seră), care urmează să fie răsădită în pământ, la aer liber. 

De ce se folosesc răsaduri?

Motivele pentru care se folosesc răsaduri, iar seminţele nu se plantează direct în pământul de pe care se va culege şi recolta ţin, în primul rând, de rezistenţa plantelor. Prin răsădire, tulpina plantei îşi încetineşte creşterea în înălţime şi se îngroaşă devenind mai rezistentă. Alte motive pentru care se apelează la răsaduri ţin de timpul câştigat prin plantarea timpurie, în răsadniţe, a plantelor astfel încât la încălzirea vremii se poate cultiva planta deja crescută, ci nu doar seminţele.

Una dintre garanţiile că veţi avea o grădină frumoasă şi, mai ales, sănătoasă pleacă de la ce puneţi în pământ. Răsadurile trebuie să fie de cea mai bună calitate. Şi nu este lucru uşor să le obţineţi. Ca să ajungeţi de la câteva seminţe la o plantă numai bună de pus la soare e nevoie de timp, de foarte multă grijă şi de respectarea câtorva reguli de bază. 

Răsadurile pentru leguminoase 

Leguminoasele care se cultivă cel mai des folosindu-se răsaduri sunt roşiile, vinetele, ardeii, varza, conopida, castraveţii, dovleceii şi ţelina. În cazul roşiilor, al vinetelor şi al ardeilor se folosesc răsaduri pentru că aceste plante sunt foarte pretenţioase, mai ales în ceea ce priveşte căldura, şi necesită o perioadă mai mare de vegetaţie până când se recoltează. Varza, conopida, castraveţii, dovleceii şi ţelina nu sunt plante pretenţioase, dar sunt răsădite în cazul în care doriţi să obţineţi recolte timpurii. 

Ca sa obţineţi legume proaspete în afara sezonului vă trebuie condiţii speciale, adică sere bine echipate şi răsaduri de bună calitate. Producerea răsadurilor de legume pentru culturile în sere se face în spaţii încalzite, numite sere înmulţitor, unde se pot controla şi dirija factorii de vegetaţie pentru a deţine un răsad de calitate bună.

Semănatul: 

- semănatul pe sol, urmat de repicarea răsadurilor atunci când numărul lor creşte

- semănatul în lădiţe.

Semănatul pe strat nutritive

Pentru acest tip de semănat trebuie să pregătiţi solul. Mai întâi, este nevoie de un strat nutritiv afânat, bine mărunţit şi nivelat, alcătuit dintr-un amestec nu prea bogat în elemente nutritive. Acesta se face din mraniţă, pământ de grădină şi nisip, gros de cca. 7 - 10 cm. Seminţele trebuie distribuite fie prin împrăştiere, cu condiţia să fie distribuie cât mai uniform, fie în rânduri, când trebuie marcate rândurile cu o riglă prevăzută cu o muchie ascuţită sau un grătar, care să permită plantarea seminţelor la 1 - 2 cm. După semănat, trebuie să acoperiţi seminţele cu un strat de 0,5 - 1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform, care se tasează cu un tăvălug manual pentru a asigura un contact bun între seminţe şi stratul nutritiv. Apoi, este necesar să udaţi semănătura cu apă la temperatura mediului ambiant şi s-o acoperiţi cu rogojini sau folie de polietilenă pentru a menţine umiditatea la nivelul seminţelor pe tot parcursul germinării lor.

Când plantele încep să răsară, se înlatură materialele de acoperire ca să poată primi lumina de care au nevoie.

Semănatul în lădiţe 

Se practică pentru producerea unui număr mic de răsaduri, pentru gospodăriile particulare, dar şi atunci când temperaturile sunt oscilante. Lădiţele sunt mai uşor de mutat în locurile mai călduroase şi mai uşor de supravegheat.

Se folosesc diferite tipuri de lădiţe: de lemn sau de plastic, de diferite dimensiuni. Trebuie să pregătiţi lădiţele înainte de a le folosi ca răsadniţe. Mai întâi, le dezinfectaţi cu soluţii de formalină 2% şi sulfat de cupru 2 - 3%. Apoi aşezaţi pe fundul lădiţei un strat de nisip de 1 - 1,5 cm grosime, peste care puneţi amestecul nutritiv astfel încât să mai rămână în lădiţă un strat liber de 2 cm. După ce aţi tasat bine pământul, marcaţi rândurile la 4 - 5 cm distanţă unul de celălalt. Puneţi seminţele şi apoi acoperiţi cu sticlă, cu hârtie sau cu folie. Aşezaţi, apoi, lădiţele în locuri calde şi aşteptaţi repicarea răsadurilor.

Îngrijirea răsadurilor presupune multă muncă şi atenţie din partea dvs. Ca să obţineţi răsadurile într-un timp mai scurt trebuie să aplicaţi nişte proceduri de îngrăşare, ci nu doar să stropiţi cu soluţii de fertilizare. Astfel, trebuie să ştiţi că, imediat după semănat, temperatura trebuie să fie mai ridicată, iar, în funcţie de fiecare plantă în parte, ea trebuie să scadă cu câteva grade în perioada răsăririi pentru ca tulpinele să nu se alungească prea mult. Apoi este necesar ca temperatura să crească şi să rămână constantă până la plantare. Cu 10 – 15 zile înainte de plantare temperatura trebuie diminuată. Astfel răsadurile se vor căli şi vor rezista mai bine când vor fi răsădite definitiv. 

Lumina este, de asemenea, foarte importantă. Curăţaţi geamurile de la solarii sau folosiţie folie de polietilenă nouă. Nu uitaţi că zilnic răsadurile trebuie aerisite. Udarea se face moderat cu apă călduţă (20 – 22 de grade Celsius) pentru că udarea excesivă duce la putrezirea răsadurilor sau la alungirea acestora.  Fertilizarea se face cu soluţii de o concentraţie mai mică de 1%. Se fac două - patru fertilizări, prima la 7 - 10 zile de la repicat, iar următoarea la 10 - 15 zile. 

Pe măsură ce răsadurile îşi dezvoltă primul set de frunze (nu cele iniţiale, pornite din sămânţă), vasul în care le-aţi semănat va deveni neîncăpător, astfel că va trebui să le mai răriţi. E bine să păstraţi cele mai sănătoase şi mari plante, iar pe celelalte să le smulgeţi cu mâna sau să le tăiaţi de la nivelul pământului. Oricum, între plantele rămase trebuie să fie o distanţă de cel puţin 2,5 cm. Rărirea răsadurilor se poate face şi prin repicat, adică prin replantare. Repicatul se face în ghivece de diferite tipuri, ale căror dimensiuni sunt diferite în funcţie de soiurile de plante pe care le răsădiţi. Se folosesc ghivece de plastic, de hârtie sau de turbă. Adâncimea de repicat diferă în funcţie de soiuri şi trebuie respectată, altfel răsadurile se prind mai greu.

Răsadurile pot fi obţinute prin două metode, prin metoda clasică şi prin repicare.

1. Metoda clasică presupune replantarea răsadurilor direct în solul destinat recoltării. Practic, la 45 – 50 de zile de la plantarea seminţelor trebuie să smulgeţi răsadurile din pământ. Efectuaţi această operaţiune cu grijă pentru a nu deteriora rădăcina sau tulpina. Apoi replantaţi răsadul în solul destinat recoltării. Prin această operaţiune, până ce planta îşi fixează din nou rădăcina în sol, creşterea în lungime a tulpinii va stagna, ea crescând în grosime. În aces mod, tulpina va deveni puternică, iar planta mai rezistenă şi mai roditoare.

2. Metoda repicării constă în mutarea răsadurilor, înainte de plantarea în solul destinat recoltării, dintr-o primă răsadniţă într-o a doua. Practic, la cca. 30 de zile de la plantare, se ia planta şi se aşează într-o altă răsadniţă. Aici se mai lasă alte cca. 30 de zile după care se scoate planta, păstrând pământ în jurul rădăcinii. Ea va fi apoi cultivată cu tot cu pământul din jurul rădăcinii.

Un răsad bun trebuie să aibă tulpină groasă şi scurtă. 

Răsadurile pentru flori 

În cazul în care vreţi să obţineţi răsaduri de flori trebuie să ştiţi că acestea sunt foarte sensibile şi că trebuie să alegeţi seminţe de foarte bună calitate.

Semănatul se face în vase mici, ghivece sau pahare de plastic. Vasele trebuie să aibă gaură în partea de jos pentru a permite apei să se scurgă. Folosiţi un amestec de pământ curat, fără resturi de buruieni, care să aibă o consistenţă destul de densă pentru a absorbi şi reţine apa, fără să formeze, însă, gloduri care să se prindă de rădăcini sau să nu lase aerul să treacă.

Pentru că multe răsaduri de plante seamnă între ele, în cazul în care puneţi mai multe tipuri de seminţe, va fi greu să vă daţi seama ce plante aţi sădit, aşa că vă sfătuim să puneţi bileţele pe ghivece pe care să scrieţi numele acestora.

Îngrijirea răsadurilor de flori nu cere foarte multă muncă. Deoarece seminţele conţin destule resurse pentru a hrăni plantele în primele zile, ele nu trebuie tratate cu niciun fel de substanţe fertilizatoare. 

Temperatura de care au nevoie seminţele diferă în timpul germinaţiei şi după. În timpul germinaţiei, cu cât pământul este mai cald, cu atât este mai bine. Temperatura recomandată pentru încăperea în care sunt aşezate vasele cu seminţe este între 23 - 32 de grade Celsius. Dacă temperatura scade chiar şi numai până la 21 de grade Celsius, va trebui să mutaţi seminţele într-un loc mai cald, lângă o aerotermă sau o sobă. După ce plantele au răsărit din pământ, temperatura optimă a încăperii este între 16 - 21 de grade Celsius.

Ce pot face dacă…

- răsadurile cresc foarte înalte, nu stau drepte, au tulpini foarte alungite, iar între frunze este foarte mult spaţiu. Motivul este lumina slabă, temperatura foarte crescută din încapere sau faptul că plantele sunt foarte înghesuite în vas. 

- frunzele sunt decolorate. Cel mai probabil acest lucru este cauzat de o deficienţă de minerale. În acest caz, pentru a remedia problema, trataţi săptamânal plantele cu o substanţă fertilizatoare lichidă, la jumătate din concentraţie. Nu folosiţi prea multă substanţă pentru că răsadurile se pot îmbolnăvi.

- frunzele sunt ondulate. Ondularea apare din cauza folosirii în exces a substanţelor fertilizatoare. De obicei, răsadurile nu au nevoie de fertilizatori până cand nu încep să dezvolte frunze adevărate. Când folosiţi fertilizatori este mai să trataţi plantele mai des, dar folosind mai puţină substanţă, decât mai rar, dar folosind cantităţi mari de substanţă.

- plantele se ofilesc foarte repede, aparent fără vreun motiv anume. În acest caz poate fi vorba despre o ciupercă. Pentru a evita moartea plantelor, nu udaţi în exces şi răriţi imediat răsadurile care sunt înghesuite. Pentru a impiedica apariţia ciupercii, folosiţi pământ de bună calitate, steril, şi spălaţi ghivecele înainte de să puneţi plantele.

(Text publicat în revista "Magazin agricol", numărul 1, aprilie 2008)

Etichete: rasaduri, leguminoase, flori, Marius Marinescu

Citeşte alte articole

Citeşte revista

Caută în site

Parteneri