Apus de soare în comuna cu solarii

În fiecare primăvară gospodăriile din comuna doljeană Teasc se umplu cu solarii în care locuitorii cultivă legume pe care le vând în localităţile dimprejur şi mai ales la oraş, la Craiova. Tradiţia solariilor datează de mulţi ani, după cum povestesc bătrânii, iar din practicarea acestui tip de cultivare multe averi s-au făcut de-a lungul anilor. În ultima vreme, însă, e din ce în ce mai greu să întreţii solarii, dar asta nu-i descurajează pe localnici, care perseverează şi speră că vor veni timpuri mai bune şi că tradiţia solariilor din Teasc are să fie dusă mai departe. 

Trei sferturi din gospodării au solarii

Peste trei sferturi din populaţia comunei doljene Teasc are în gospodărie cel puţin un solar, arată o statistică a primăriei. Unele mai mari şi decât casele din jur, altele mai mici, dar toate îngrijite cu migală şi pline de plante cu recolte timpurii. Pe vremuri cultivarea plantelor în solarii era principala activitate a locuitorilor din comună, iar roşiile, castraveţii şi dovleceii de Teasc erau renumiţi prin partea locului. În ultimii ani, însă, tranziţia a adus greutăţi şi pentru locuitorii din Teasc. Oamenii, cu gândul la afacerile pe care le făceau odinioară, spun că nu vor să renunţe nici în ruptul capului şi că vor merge mai departe cu îngrijitul solariilor, atât cât îi vor ţine puterile. 

"Cu solariile ne-am făcut casă"

Soţii Dumitru lucrează de-o viaţă în agricultură. Îi găsim în câmpul muncii, pierduţi după foliile alburii ale solariilor din curte. "Suntem cam murdari, vă rugăm să ne scuzaţi acuma, ne întâmpină femeia, toată o apă. În solar e cald, foarte cald. Cu greu reuşim să stăm câteva minute sub folia încinsă ca o zi toridă de vară", se scuză ea. Când află că întrebăm de solarii îşi priveşte bărbatul. Nea Ion ridică din umeri a neputinţă. Spune că vremurile bune s-au dus şi că recoltele şi afacerile pe care le făceau odinioară sunt tare departe de ceea ce se întâmplă acum. "Nu se mai face treabă, asta o ştie toată lumea, dar… Dacă nu avem ce face altceva, continuăm cu solariile, poate or reveni vremurile bune", ne spune nea Ion, pe un ton care trădează puţină deznădejde. Cândva, era mai bine. "Uite, casa asta în care locuim de acum 30 de ani e făcută mai toată cu bani obţinuţi de pe legume. Cu solariile ne-am făcut casa. Dar asta era pe vremuri. Acuma, cu strânsură de la an la an, de-abia de am reuşit să o vopsim", explică bărbatul.

"Am trece cu vederea orice dacă am ştii că ne putem vinde marfa"

Munca în solar nu este una uşoară. "Ne îmbolnăvim de plămâni, de toate cele. Gândiţi-vă cum e să stai în căldură, să ieşi afară, să intri iar… uşor nu e. Toţi suntem bolnavi pe aici", ne spune nea Ion, dar adaugă imediat: "Da' nu ne plângem de muncit." Oamenii vor, însă, să-şi poată vinde produsele. "Am trece cu vederea orice dacă am ştii că ne putem vinde marfa. Şi aşa bani băgăm cu nemiluita, de la seminţe, îngrăşăminte la folia de solar şi câte şi mai câte", zice bărbatul. 

Gospodarul-şef din Teasc, Ion Trifu, cunoaşte problemele consătenilor, dar ridică din umeri când îl întrebi ce e de făcut pentru ca tradiţia solariilor să nu apună. "Eu tot trag speranţa că în viitor va fi mai bine. Ştiu că oamenii nu au condiţii, muncesc, practic, pentru a-şi duce existenţa mulţi dintre ei, dar astea sunt condiţiile. Ar fi bine să avem în zonă un centru de colectare a legumelor, nu mai zic de faptul că o fabrică de conserve ar fi mană cerească", e de părere primarul comunei. Oamenii speră acelaşi lucru, că un investitor are să dea şi peste comuna lor şi are să înţeleagă că sub foliile solariilor din Teasc cresc legume care au toate calităţile pentru a fi vândute în magazine din întreaga ţară şi chiar din Europa. În aşteptarea zilelor mai bune, sătenii nu stau cu mâinile la spate. Muncesc cu sârg, aşa cum au făcut dintotdeauna.

(Text publicat în revista "Magazin agricol", numărul 2, mai 2008)

Etichete: Florin Baltaretu, solarii, Teasc, solar, legume

Citeşte alte articole

Citeşte revista

Caută în site

Parteneri